Chișinău, 19 decembrie 2017 – Centrul de Cercetări Demografice în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, au lansat „Indicele Integral Teritorial de Securitate Demografică:”. Acesta prezintă situația demografică a raioanelor țării în plan comparativ, fiind examinate patru aspecte cheie: tendințele demografice, sănătatea populației, siguranța socială și ocuparea forței de muncă.

Potrivit IITSD, cea mai bună situație demografică în ultimii doi ani se atestă în municipiul Chișinău, care a acumulat 70,2 puncte în 2014 și 69,2 în 2016. Cea mai rea situație s-a înregistrat în raionul Dondușeni – 45,5 de puncte în 2014 și în raionul Șoldănești – 43,5 în 2015 și 45,8 de puncte în 2016.  În general, în ultimii doi ani s-a observat o îmbunătățire relativă a Indicelui de securitate demografică în mai mult de jumătate din raioanele țării, dar există un decalaj foarte mare între raioane.

„Este îmbucurător faptul că deja multe strategii și planuri de dezvoltare națională, regională și comunitară includ și un compartiment dedicat tendințelor demografice care vor influența țara, regiunea sau comunitatea. Calcularea Indicelui Integral Teritorial de Securitate Demografică  a fost importantă pentru monitorizarea și evaluarea politicilor socioeconomice și demografice la nivel teritorial de către autoritățile publice centrale și locale, totodată oferind suport pentru noile inițiative”,  a menționat  Anastasia Oceretnîi, Secretar de Stat, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

“Republica Moldova este în curs de elaborare a unei noi strategii de dezvoltare a țării până în anul 2030. Indicatorul de Securitate Demografică va ajuta autorii de politici să înțeleagă mai bine contextul demografic al fiecărui raion în parte și să elaboreze politici bazate pe dovezi, pentru a răspunde provocărilor demografice ale țării”, a spus Rita Columbia, Reprezentanta UNFPA în Moldova.

În domeniul demografic în anul 2016, indicatorul oscilează de la un raion la altul de la 67,5 până la 37,2 puncte, fapt determinat în mare parte de sporul natural și migrațional și mai puțin de numărul de nașteri, deoarece rata totală de fertilitate rămâne neschimbată. Spre exemplu, situația demografică în Ștefan-Vodă s-a îmbunătățit cu nouă poziții, datorită creșterii sporului natural (diferența dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților în perioada de referință) și reducerii  migrației,  iar rata totală de fertilitate a crescut cu 0,1 puncte.

În domeniul sănătății, indicatorul oscilează în limitele de 66,2-45,3 puncte, diferența dintre valoarea maximă și minimă fiind cea mai mică în comparație cu alte aspecte analizate, adică starea sănătății populației se menține în linii mari la același nivel în toate raioanele. În 18 unități teritorial-administrative situația la capitolul sănătate s-a îmbunătățit puțin, dar oricum a rămas nesatisfăcătoare.

Indicatorul social oscilează în limitele de la 91,4-55,7 puncte, în acest domeniu fiind înregistrată cea mai mare diferență dintre raioane. În anul 2016 comparativ cu 2014, în plan social, situația s-a îmbunătățit în 12 raioane (Drochia, Râșcani, Soroca, Ungheni, UTA Găgăuzia, Strășeni, Orhei, Criuleni, Sângerei, Șoldănești, Călărași și Telenești).

În domeniul ocupațional, limitele variază între 53,6-24,2 puncte, ceea ce înseamnă că doar jumătate sau a patra parte din potențialul de muncă al țării este valorificat.  În anul 2016 s-au creat doar cca 50 mii de locuri de muncă noi, cu 43% mai puțin față de anul 2014. Doar în mun. Chișinău se menține o situație stabilă, înregistrând 53% din totalul locurilor de muncă nou create în anul 2016.

Potrivit autorilor IITSD, în R. Moldova există un decalaj semnificativ în dezvoltarea socioeconomică și demografică a unităților administrativ-teritoriale.

Lipsa oportunităților de angajare în câmpul muncii, salariile mici și gradul scăzut de siguranță socială corelează cu sporul migrațional negativ, contribuind la agravarea situației demografice, depopularea și aprofundarea procesului de îmbătrânire demografică”, a menționat Olga Gagauz, autoarea studiului.

În aceste condiții, promovarea unei strategii de dezvoltare teritorială axată pe dezvoltarea echilibrată a regiunilor și creșterea standardelor de viață a populației constituie o direcție prioritară a politicilor de stat.

NOTĂ:

Pentru mai multe informații:

 

Liliana Cușnir, Centrul de Cercetări Demografice, mob.: 069065559; E-mail: Этот адрес электронной почты защищён от спам-ботов. У вас должен быть включен JavaScript для просмотра.

 

La 22 septembrie a fost lansat Policy Paper „Indicele Integral Teritorial de Securitate Demografică” care ne oferă o imagine de ansamblu și în profil administrativ-teritorial cu privire la securitatea demografică. Indicele este construit în bază a patru blocuri: dezvoltarea demografică, sănătatea populației, siguranța socială și condițiile pe piața forței de muncă.

Olga Găgăuz prezentând indicele a declarat că IITSD demonstrează un decalaj semnificativ în dezvoltarea socioeconomică și demografică a unităților administrativ-teritoriale. Lipsa oportunităților de angajare în câmpul muncii, salariile mici și gradul scăzut de siguranță socială corelează cu sporul migrațional negativ, contribuind la agravarea situației demografice, depopularea și aprofundarea procesului de îmbătrânire demografică. În condițiile actuale promovarea unei strategii de dezvoltare teritorială axată pe dezvoltarea echilibrată a regiunilor și creșterea standardelor de viață a populației prezintă o direcție prioritară a politicilor de stat.

Anastasia Oceretnîi, viceministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei a declarat că monitorizarea continue a securității demografice este foarte necesară, prezentând un suport în elaborarea politicilor bazate pe evidențe ca să atingem scopul de-a asigura populația țării cu un trai mai bun. Autoritățile Publice Locale pot folosi aceste date pentru a veni cu strategii de dezvoltare  la nivel local.

Eduard Mihalaș, Analist de Programe Populație & Dezvoltare și Gender, UNFPA, Fondul ONU pentru Populație a subliniat că UNFPA Moldova va oferi suport Guvernului Moldovei pentru o regândire a politicilor demografice, inclusiv în reducerea discrepanțelor teritoriale, astfel încât acestea să fie fundamentate pe drepturile omului, dovezi și experiența internațională, pentru a răspunde la scăderea rapidă a populației, speranței de viață joasă, îmbătrânirii demografice și a migrației forței de muncă. 

indicele integral teritorial 

indicele integral teritorial2

Pe data de 08.06.2016, în cadrul emisiunii “Spațiul public”, realizată de Tatiana Fișer la Radio Moldova, au fost prezentate rezultatele studiului sociologic “Asigurarea cu pensie de întreținere a copiilor cu părinți divorțați/separați” de către către cercetătorii științifici ai Centrului Cercetări Demografice al INCE, Inga Chistruga Sîncheevici și Natalia Bargan. Pentru detalii accesați aici.

Chișinău, 13 mai 2016 –Centrul de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice al AȘM, a organizat masa rotundă dedicată Zilei Internaționale a Familiei. În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele cercetării sociologice Asigurarea cu pensie de întreținere a copiilor cu părinți divorțați” care arată că numărul dosarelor ce presupun stabilirea pensiei de întreținere a copilului reprezintă 75% din totalul dosarelor de desfacere a căsătoriei ce implică copii minori și în mai puțin de un sfert din cazuri, debitorii achită pensie de întreținere a copiilor cu regularitate.

Prezentând rezultatele analizei, Inga Chistruga-Sînchevici, dr. în sociologie a constatat că legislația Republicii Moldova îi obligă pe părinți să poarte răspundere pentru dezvoltarea fizică, intelectuală şi spirituală a copiilor, și sunt obligaţi să-şi întreţină copiii minori şi copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material. Însă realitatea actuală ne oferă o multitudine de situații de neglijare a copiilor după divorțul părinților care pe lângă carențele afective trăite se mai confruntă și cu lipsa mijloacelor financiare suficiente pentru un trai decent.

Datele studiului sunt în acord cu informațiile obținute de la executorii judecătorești din țară. Astfel, din totalul celor 22709 de dosare cu privire la pensia de întreținere date spre execuție doar în 26,4% debitorii achită cu regularitate pensia de întreținere, în 35,9% achitările sunt neregulate și în 37,7% deloc nu se achită pensie de întreținere.

Cauzele de neachitare a pensiei de întreținere a copiilor sunt: 28,4% sunt în imposibilitatea de-a achita, 23,2%  din cauza formării unei noi familii, 29% nedorința de-a achita și în 16,1% din situații părintele în custodia căruia copilul a rămas nu a solicitat pensie de întreținere.

Majoritatea măsurilor de sancționare a debitorilor care nu-și onorează obligațiunea de a achita pensie de întreținere sunt apreciate drept ineficiente.

Dna președinte Elena Damaschin, a Centrul de Promovare a Medierii "PROMEDIERE" a accentuat importanța serviciilor de mediere în rezolvarea conflictelor familiale, în special la etapa pre divorț. S-a menționat existența unor dificultăți în funcționarea serviciilor de mediere: lipsa finanțării,  gradul scăzut de informare a populației.

Dl președinte Roman Talmaci, Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești a menționat că din an în an crește numărul de dosare date în executare pentru achitarea pensiei de întreținere a copiilor, eficiența scăzută a mecanismelor existente de executare a pensiilorde întreținere a copiilor, necesitatea întreprinderii unor măsuri pentru executarea silită, garantată de stat. Totodată s-a accentuat că prin ședințe de conciliere a foștilor soți în fața executorului judecătoresc în circa în 40% aceștia găsesc  soluții pentru rezolvarea problemei de achitare a pensiei de întreținere a copiilor.

Dl Igor Chișca consultant superior la Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei a atras atenția că în condițiile descentralizării un rol important în acest aspect îi revine administrației publice locale.

În baza rezultatelor studiului a fost propus un set de recomandări: măsuri legislative pentru a încuraja plata voluntară a debitorilor (reduceri de impozite și alte beneficii); revizuirea modalităților de stabilire a pensiei de întreținere a copiilor în funcție de situația social-economică a debitorilor (angajarea în câmpul muncii); crearea unor programe de asistență pentru părinții care nu sunt susținuți de către foștii soți în procesul de creștere și educare a copiilor; revederea modalităților de sancționare a debitorilor care nu-și onorează obligația de a contribui la  întreținerea copiilor (privarea de permis, licențe de activitate etc.); acțiuni în domeniul încadrării în câmpul muncii a debitorilor.

20160513 101051

 

20160513 110433 apa                                 

20160513 101124 

 

20160513 105343 2 20160513 104408 2

 

 

            Chișinău, 06 aprilie 2016 –Centrul de Cercetări Demografice, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, a lansat Indicele de Îmbătrânire Activă în Republica Moldova.

Indicele de Îmbătrânire Activă este un indicator care măsoară situația actuală a populației în vârstă de 55 de ani și peste în țările Uniunii Europene. Moldova este una din printre primele țări din afara UE care a elaborat acest Indice.

            Rezultatele studiului demonstrează că îmbătrânirea activă și în condiții sănătoase este inaccesibilă pentru mai bine de 70% din populația în vârstă de 55 ani și peste din Republica Moldova. Indicele de Îmbătrânire Activă acumulează doar 27,1 puncte, fiind la o distanță de 7 puncte față de media țărilor UE (33,9 puncte), precum și de două ori mai mic în raport cu obiectivul-țintă de 57,5 puncte pus în fața tuturor țărilor.

            Țara prezintă restanțe semnificative la toate domeniile Indicelui de Îmbătrânire Activă și componentele acestuia. Astfel, Moldova înregistrează cea mai mică rată de ocupare pentru populație de vârstă pre-pensionară 55-59/60-64 ani (49% și respectiv 27,6%), media țărilor UE fiind de 62,2% și respectiv 31,5%.

            Doar 1 din 10 persoane în vârstă participă activ și se implică în viața socială. Fiecare a doua persoană vârstnică este privată de posibilitatea de a avea o viață independentă, sănătoasă și în siguranță, pe când în țările UE în astfel de situație se află doar 1/3 din vârstnici.

            Moldova are o capacitate foarte redusă pentru îmbătrânirea activă, cât și un mediu nefavorabil pentru aceasta. Una din cauze este speranța de viață mică a populaţiei în comparație cu țările UE (practic cu zece ani mai mică). Printre alți factori se enumeră nivelul scăzut de studii și bunăstare mintală a populației în vârstă (51,1% și respectiv 62%), nivelul redus al conexiunii sociale a acestei categorii de populație (32,2%) spre deosebire de vârstnicii din țările UE (49%). Vârstnicii din Republica au deprinderi limitate în utilizarea tehnologiilor informaționale (2,9% comparativ cu 40,8% media înregistrată pentru țările UE) și de învățare continuă pe parcursul întregii vieți (0,3% comparativ cu 4,5% în țările UE).

            Diferențe semnificative aleIndicelui de Îmbătrânire Activă și componentele sale se înregistrează și între femei și bărbați. Femeile în vârstă sunt mult mai dezavantajate, spre deosebire de bărbați, și se confruntă mai intens cu vulnerabilitatea materială, financiară și fizică. Indicele de Îmbătrânire Activă pentru femei constituie doar 25,7 puncte, pe când pentru bărbați 29,2 puncte.

            Prezentând rezultatele analizei, Mariana Buciuceanu-Vrabie, cercetătoare științifică, coordonatoare al Centrului de Cercetări Demografice, a constatat că barierele pentru o îmbătrânire activă își au rădăcinile în slaba funcționare a tuturor sferelor vieții sociale care nu asigură un nivel decent de trai, oportunități de participare și integrare pe piața muncii și în societate, securitate personală, precum și starea de sănătate precară a populației. “În țările cu cel mai înalt punctaj, precum Suedia (44,9), Danemarca (40,3), Olanda (40,0), Marea Britanie (39,7) și Finlanda (39,0) implicarea persoanelor în vârstă în câmpul muncii este la un nivel foarte înalt. Totodată, vârstnicii din aceste țări participă mult mai activ în viața socială prin activități de voluntariat, în medie peste 17%, implicare politică - 31,4%. 8 din 10 persoane în vârstă au un suport material, financiar și medical ridicat fiindu-le asigurată viața independentă, sănătoasă și în siguranță”, a subliniat autoarea studiului.

            În baza rezultatelor studiului au fost propuse un set de recomandări cu accent prioritar pe trei domenii: (1) sănătate, prin acțiuni orientate spre profilaxia bolilor și asigurarea cu servicii de calitate, accesibile și echitabile; (2) participare prin asigurarea integrării în câmpul muncii a persoanelor în vârstă, elaborarea unor condiții de pensionare flexibile care să permită persoanei să rămână o perioadă mai lungă în activitate, cu normă întreagă sau parțială de lucru, promovarea și încurajarea participării persoanelor în vârstă în viața comunitară, activitățile de participare comunitară și voluntariat, dezvoltarea oportunităților de învățare continuă; (3) securitatea prin sporirea siguranței mediului de trai, inclusiv adaptat necesităților vârstnicilor (infrastructură, transporturi, clădiri, etc.), prevenirea violenței, abuzului și discriminării persoanelor în vârstă. 

            În cadrul discuțiilor publice pe marginea acestor recomandări, Viceministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Anastasia Oceretnîi a declarat că Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei are ca prioritate îmbunătățirea situației sociale pentru toată populaţia, inclusiv vîrstnicii. Integrarea şi participarea celor mai în vîrstă în viaţa socio-economică şi culturală a societăţii, consolidarea solidarităţii între generaţii este condiţia de echilibru între societate, economie şi transformările demografice. În acest scop a fost aprobat Programul pentru integrarea problemelor îmbătrînirii în politici și Planul de acţiuni privind implementarea Foii de parcurs în perioada anilor 2014-2016. Se elaborează proiectul Strategiei de ocupare a forței de muncă pentru perioada 2016-2020, care va prevedea mai multe acțiuni ce ar ajuta vîrstnicii să se mențină în cîmpul muncii sau sa se angajeze. Ministerul a inițiat cu suportul UNFPA procesul de evaluare a implementării Planului pentru integrarea problemelor îmbătrânirii în politici. În conformitate cu rezultatele evaluării vor fi înaintate propuneri de acțiuni pentru Planul (2017-2019), care să răspundă la necesitățile vîrstnicilor. A fost elaborată metodologia-cadru cu instrumente şi tehnici de integrarea îmbătrînirii în politici sectoriale.

            În același context, Natalia Cojohari, Reprezentanta adjunct a UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, în Republica Moldova a declarat că îmbătrânirea nu mai poate fi considerată drept un domeniu ce ține doar de sistemului de pensii și protecție socială, fiind necesară adoptarea unei abordări proactive, astfel încât fenomenul rapid al îmbătrânirii să devină responsabilitatea tuturor. „Moldova este una din cele mai tinere țări din Europa, care îmbătrânește cel mai rapid. UNFPA va continua să susțină Guvernul Republicii Moldova în a face față dinamicii demografice existente prin schimbul de bune practici cu alte țări care trec prin procese similare, precum și prin susținerea îmbătrânirii active și solidarității între generații”, a evidențiat Reprezentanta adjunct a UNFPA.

 

lansarea IIA

LansareaIIA

Lansarea-IIA 

111

 

21 января 2015 года были представлены результаты совместного молдавско-чешского проекта омплексная поддержка в развитии демографии и статистики в Республике Молдова"(2013-2015 гг.), реализуемого при поддержке Карлова Университета в Праге, кафедры демографии и геодемографии, координатор проекта Tomáš Kučera.

Портнеры проекта в Молдове: Центр Демографических Исследований Национального Института Экономических Исследований, Молдавский Государственный Университет, Факультет Социологии, Национальное Бюро Статистики и Академия Экономических Знаний Молдовы, Кафедра Экономического Мысли, Демографии и Геоэкономики.

В мероприятии приняли участие Георгий Дука, президент АНМ, акад. Георгий Палади, представители Посольства Чешской Республике в Молдове – Kaтерина Шиханкова,Карлова Университета в Праге – Toмаш Kучера, ЮНФПА Борис Гылка, Эдуард Михалаш, а также Алена Крецу, руководитель отдела Демографической политики, Министерства Труда, Социальной Защиты и Семьи,  Валерий Саинсус, (Академия Экономических Знаний Молдовы), проф. Мария Булгару, д-р. Олег Булгару, д-р. Диана КЕЯНУ (Государственный Университет Молдовы), Екатерина Жардан, руководитель отдела Демографической статистики (Национальное Бюро Статистики).

В своем выступлении директор Национального Института Экономических Исследований проф. Александр Стратан подчеркнул важность создания Центра Демографических Исследований (1 октября 2013 г.), с цельюдальнейшего углубления исследований в области народонаселения и предоставления правительсту соответствующей информации о динамике населения и демографических прогнозов. В течение этого периода, удалось повысить человеческий потенциал этого подразделения, а в рамках проекта «Комплексная поддержка в развитии демографии и статистики в Республике Молдова" и условия для исследовательской деятельности. В этом контексте, он поблагодарил Чешское посольство в Молдове и  Томаша Кучеру лично за оказываемую поддержку.

Президент АНМ. акад. Георге Дука, в своем выступлении подчеркнул важность демографических исследований в современном обществе, их прикладное значение и поблагодарил чешскую сторону и координаторов проекта за поддержку Центра Демографических Исследований.

Представитель Посольства Чешской Республики в Молдове, Катерина Шиханкова отметила прогресс в реализации проекте, который де-факто представляет совместные усилия исполнителей Чешской Республики и учреждений-получателей в Молдове, в числе которых также Центр Демографических Исследований.

Toмаш Кучера, координатор проекта, в свою очередь, отметил что был завершён этап проекта, связанный с улучшением рабочих мест и предоставления необходимого оборудования, а в этом году нужно сосредоточиться на демографических исследованиях. Совместно с исследователями Центра Демографических Исследований уже были определены некоторые темы. В настоящее время проводится обучение демографическому прогнозированию, чтоспособствует повышению институционального потенциала.

Ольга Гагауз, д-р. руководитель Центра Демографических Исследований, выразила искреннюю благодарность чешским партнерам за оснащения 15 рабочих мест мебелью, современными компьютерами и специализированными лицензионными программами. Также, была полностью оборудована научно-методическая лаборатория и приобретена научная литература. Также был открыт доступ к электронной библиотеке Ebrary, которая содержит свыше 70000 текстов научных работ: www.ebrary.com.

Проф. Мария Булгару подчеркнула важность сотрудничества национальных партнеров в области демографии и привлечения научных сотрудников Центра Демографических Исследований для подготовки квалифицированных кадров.

В мероприятии приняли участие представители средств массовой информации (СМИ).

 

img 237   img 338

IMG 5455  IMG 5461

 

 

 

 

С 20 по 23 января 2015 года в рамках молдавско-чешского совместного проекта "Комплексная поддержка в развитии демографической статистики в Республике Молдова" был проведен второй цикл теоретических и практических занятий по "Демографическому прогнозированию". Наставниками курса были преподаватели Карлова Университета в Праге кафедры демографии и геодемографии д-р Томас Кучера, д-р Борис Бурчин и Хонза Куранда.

Курс прослушали сотрудники Центра Демографических Исследований Национального Института Экономических Исследований, Национального Бюро Статистики, преподаватели Государственного Университета Молдовы и Академии Экономических Наук Молдовы.

Программа курса была направлена на развитие практических навыков работы с демографическими показателями в MS Excel и с программой прогнозирования DeRas, были применены методы расчета таблиц смертности для разных стран, включая Республику Молдову, проведен их сравнительный анализ. 

Данный блок занятий является частью комплексной программы по демографическим прогнозам, цель которой – развитие институционального потенциала в Молдове в области демографической науки и практики.

IMG 5434  IMG 5491

IMG 5492  IMG 5497

Яндекс.Метрика