Chișinău, 19 decembrie 2017 – Centrul de Cercetări Demografice în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, au lansat „Indicele Integral Teritorial de Securitate Demografică:”. Acesta prezintă situația demografică a raioanelor țării în plan comparativ, fiind examinate patru aspecte cheie: tendințele demografice, sănătatea populației, siguranța socială și ocuparea forței de muncă.

Potrivit IITSD, cea mai bună situație demografică în ultimii doi ani se atestă în municipiul Chișinău, care a acumulat 70,2 puncte în 2014 și 69,2 în 2016. Cea mai rea situație s-a înregistrat în raionul Dondușeni – 45,5 de puncte în 2014 și în raionul Șoldănești – 43,5 în 2015 și 45,8 de puncte în 2016.  În general, în ultimii doi ani s-a observat o îmbunătățire relativă a Indicelui de securitate demografică în mai mult de jumătate din raioanele țării, dar există un decalaj foarte mare între raioane.

„Este îmbucurător faptul că deja multe strategii și planuri de dezvoltare națională, regională și comunitară includ și un compartiment dedicat tendințelor demografice care vor influența țara, regiunea sau comunitatea. Calcularea Indicelui Integral Teritorial de Securitate Demografică  a fost importantă pentru monitorizarea și evaluarea politicilor socioeconomice și demografice la nivel teritorial de către autoritățile publice centrale și locale, totodată oferind suport pentru noile inițiative”,  a menționat  Anastasia Oceretnîi, Secretar de Stat, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

“Republica Moldova este în curs de elaborare a unei noi strategii de dezvoltare a țării până în anul 2030. Indicatorul de Securitate Demografică va ajuta autorii de politici să înțeleagă mai bine contextul demografic al fiecărui raion în parte și să elaboreze politici bazate pe dovezi, pentru a răspunde provocărilor demografice ale țării”, a spus Rita Columbia, Reprezentanta UNFPA în Moldova.

În domeniul demografic în anul 2016, indicatorul oscilează de la un raion la altul de la 67,5 până la 37,2 puncte, fapt determinat în mare parte de sporul natural și migrațional și mai puțin de numărul de nașteri, deoarece rata totală de fertilitate rămâne neschimbată. Spre exemplu, situația demografică în Ștefan-Vodă s-a îmbunătățit cu nouă poziții, datorită creșterii sporului natural (diferența dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților în perioada de referință) și reducerii  migrației,  iar rata totală de fertilitate a crescut cu 0,1 puncte.

În domeniul sănătății, indicatorul oscilează în limitele de 66,2-45,3 puncte, diferența dintre valoarea maximă și minimă fiind cea mai mică în comparație cu alte aspecte analizate, adică starea sănătății populației se menține în linii mari la același nivel în toate raioanele. În 18 unități teritorial-administrative situația la capitolul sănătate s-a îmbunătățit puțin, dar oricum a rămas nesatisfăcătoare.

Indicatorul social oscilează în limitele de la 91,4-55,7 puncte, în acest domeniu fiind înregistrată cea mai mare diferență dintre raioane. În anul 2016 comparativ cu 2014, în plan social, situația s-a îmbunătățit în 12 raioane (Drochia, Râșcani, Soroca, Ungheni, UTA Găgăuzia, Strășeni, Orhei, Criuleni, Sângerei, Șoldănești, Călărași și Telenești).

În domeniul ocupațional, limitele variază între 53,6-24,2 puncte, ceea ce înseamnă că doar jumătate sau a patra parte din potențialul de muncă al țării este valorificat.  În anul 2016 s-au creat doar cca 50 mii de locuri de muncă noi, cu 43% mai puțin față de anul 2014. Doar în mun. Chișinău se menține o situație stabilă, înregistrând 53% din totalul locurilor de muncă nou create în anul 2016.

Potrivit autorilor IITSD, în R. Moldova există un decalaj semnificativ în dezvoltarea socioeconomică și demografică a unităților administrativ-teritoriale.

Lipsa oportunităților de angajare în câmpul muncii, salariile mici și gradul scăzut de siguranță socială corelează cu sporul migrațional negativ, contribuind la agravarea situației demografice, depopularea și aprofundarea procesului de îmbătrânire demografică”, a menționat Olga Gagauz, autoarea studiului.

În aceste condiții, promovarea unei strategii de dezvoltare teritorială axată pe dezvoltarea echilibrată a regiunilor și creșterea standardelor de viață a populației constituie o direcție prioritară a politicilor de stat.

NOTĂ:

Pentru mai multe informații:

 

Liliana Cușnir, Centrul de Cercetări Demografice, mob.: 069065559; E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

 

La 22 februarie 2017 Centrul de Cercetări Demografice, în parteneriat cu UNFPA, Fondul ONU pentru Populație în Republica Moldova, a lansat Barometrul Demografic Cum corelăm dezvoltarea economică cu cea demografică sau ce este dividendul demografic?

Prezentând rezultatele studiului, Tatiana Tabac, cercetător științific din cadrul Centrului de Cercetări Demografice a declarat că dividendul demografic în Republica Moldova este puțin valorificat. Rata de ocupare a populației este foarte scăzută și constituie doar 40%. Circa 27% din tineri cu vârsta între 15-29 de ani nu sunt încadrați nici pe piața muncii, nici în educație, acest indicator fiind de două ori mai mare decât media în UE. Fluxurile emigraționale sunt în continuare mari. Migrația în masă a redus din volumul și perioada dividendului demografic. 

Rita Columbia, Reprezentantă UNFPA în Republica Moldova a declarat că “Pentru a valorifica dividendul demografic, Guvernul, societatea civilă și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, alături de UNFPA, să acorde prioritate investițiilor în tineri, sănătatea acestora, inclusiv și sănătatea sexuală și reproductivă, educația și angajarea lor în câmpul muncii. De asemenea, valorificarea dividendului demografic ar trebuie să stea la baza revizuirii Strategiei “Moldova 2020”, care este cadrul de implementare al Acordului de Asociere cu UE și atingere a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”. 

Olga Gagauz, Vicedirector al INCE a precizat că scopul barometrului este să aducă dovezi că chiar dacă Republica Moldova înregistrează scăderea numărului populației, structura pe vârste a populației în prezent și în următoarele două decenii este favorabilă și poate facilita creșterea economică. Numărul și proporția populației în vârsta aptă de muncă în totalul populației depășește 55%, astfel sunt necesare măsuri de valorificare a acestui potențial.

           

La 22 septembrie a fost lansat Policy Paper „Indicele Integral Teritorial de Securitate Demografică” care ne oferă o imagine de ansamblu și în profil administrativ-teritorial cu privire la securitatea demografică. Indicele este construit în bază a patru blocuri: dezvoltarea demografică, sănătatea populației, siguranța socială și condițiile pe piața forței de muncă.

Olga Găgăuz prezentând indicele a declarat că IITSD demonstrează un decalaj semnificativ în dezvoltarea socioeconomică și demografică a unităților administrativ-teritoriale. Lipsa oportunităților de angajare în câmpul muncii, salariile mici și gradul scăzut de siguranță socială corelează cu sporul migrațional negativ, contribuind la agravarea situației demografice, depopularea și aprofundarea procesului de îmbătrânire demografică. În condițiile actuale promovarea unei strategii de dezvoltare teritorială axată pe dezvoltarea echilibrată a regiunilor și creșterea standardelor de viață a populației prezintă o direcție prioritară a politicilor de stat.

Anastasia Oceretnîi, viceministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei a declarat că monitorizarea continue a securității demografice este foarte necesară, prezentând un suport în elaborarea politicilor bazate pe evidențe ca să atingem scopul de-a asigura populația țării cu un trai mai bun. Autoritățile Publice Locale pot folosi aceste date pentru a veni cu strategii de dezvoltare  la nivel local.

Eduard Mihalaș, Analist de Programe Populație & Dezvoltare și Gender, UNFPA, Fondul ONU pentru Populație a subliniat că UNFPA Moldova va oferi suport Guvernului Moldovei pentru o regândire a politicilor demografice, inclusiv în reducerea discrepanțelor teritoriale, astfel încât acestea să fie fundamentate pe drepturile omului, dovezi și experiența internațională, pentru a răspunde la scăderea rapidă a populației, speranței de viață joasă, îmbătrânirii demografice și a migrației forței de muncă. 

indicele integral teritorial 

indicele integral teritorial2

La 11 iulie 2016, cu ocazia Zilei Mondiale a Populației Centrul de Cercetări Demografice al INCE în parteneriat cu fondul ONU pentru Populație în Republica Moldova, a lansat Barometrul Demografic ”Impactul crizelor economice asupra proceselor demografice.” Evenimentul a întrunit la masa de discuții reprezentanți ai mediului academic, organelor de resort, societății civile, organizațiilor internaționale și mass mediei.

Autorii Barometrului: Olga Gagauz, Olga Penina și Tatiana Tabac au relatat despre consecințele crizelor socioeconomice asupra fertilității, mortalității și migrației. S-a menționat că dificultățile economice și incertitudinile pe piața forței de muncă din anii 1994-2014 în Moldova au provocat modificarea comportamentului reproductiv al familiilor, mai ales al celor tinere. Astfel, conform calculelor Centrului de Cercetări Demografice rata totală de fertilitate în Moldova s-a redus până la 1.6 copii per femeie de vârsta fertilă, ceea ce este sub rata de înlocuire a populației de 2.1. Un alt efect al crizelor economice a fost creșterea ratei mortalității în anii 1990-2014 cu 44% la bărbați și 30% la femei. Speranța de viață la naștere în Republica Moldova constituie 65,0 ani pentru bărbați și 73,4 ani pentru femei, fiind, cu 7.4 și, respectiv, 6.7 ani mai scăzută decât în alte țări ale Uniunii Europene. În același timp, crizele financiare și economice din ultimul deceniu au provocat creșterea numărului de emigranți, în special al tinerilor. Numărul moldovenilor care emigrează pe o perioadă de lungă durată (mai mult de 12 luni) oscilează în limitele 45-50 mii persoane pe an.

Rita Columbia, Reprezentanta UNFPA în Republica Moldova a subliniat că în Moldova, dar și în alte țări Europene, crizele economice au un efect direct asupra dinamicii populației. Conform datelor UNFPA, fetele adolescente din întreaga lume, se confruntă cu mai multe provocări decât băieții.“Investițiile în sănătate, inclusiv în sănătate sexuală și reproductivă și educația tinerilor vor contribui la împuternicirea acestora de a-și realiza drepturile, contribuind astfel la creșterea economică”.

Stela Grigoraș, Ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei a declarat că datele prezentate de Centrul de Cercetări Demografic sunt apreciate și sunt utilizate la crearea noilor strategii. Ar  fi binevenită și implicarea altor ministere la redresarea situației tinerilor din țara noastră.

În baza rezultatelor Barometrului Demografic au fost propuse un set de recomandări ce țin de diminuarea impactului crizelor economice asupra dinamicii populației în Moldova, printre care a fost subliniată îmbunătățirea situației socioeconomice și investiții în tineri.

Barometrul demografic poate fi accesat aici.

Pe data de 08.06.2016, în cadrul emisiunii “Spațiul public”, realizată de Tatiana Fișer la Radio Moldova, au fost prezentate rezultatele studiului sociologic “Asigurarea cu pensie de întreținere a copiilor cu părinți divorțați/separați” de către către cercetătorii științifici ai Centrului Cercetări Demografice al INCE, Inga Chistruga Sîncheevici și Natalia Bargan. Pentru detalii accesați aici.

Chișinău, 13 mai 2016 –Centrul de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice al AȘM, a organizat masa rotundă dedicată Zilei Internaționale a Familiei. În cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele cercetării sociologice Asigurarea cu pensie de întreținere a copiilor cu părinți divorțați” care arată că numărul dosarelor ce presupun stabilirea pensiei de întreținere a copilului reprezintă 75% din totalul dosarelor de desfacere a căsătoriei ce implică copii minori și în mai puțin de un sfert din cazuri, debitorii achită pensie de întreținere a copiilor cu regularitate.

Prezentând rezultatele analizei, Inga Chistruga-Sînchevici, dr. în sociologie a constatat că legislația Republicii Moldova îi obligă pe părinți să poarte răspundere pentru dezvoltarea fizică, intelectuală şi spirituală a copiilor, și sunt obligaţi să-şi întreţină copiii minori şi copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material. Însă realitatea actuală ne oferă o multitudine de situații de neglijare a copiilor după divorțul părinților care pe lângă carențele afective trăite se mai confruntă și cu lipsa mijloacelor financiare suficiente pentru un trai decent.

Datele studiului sunt în acord cu informațiile obținute de la executorii judecătorești din țară. Astfel, din totalul celor 22709 de dosare cu privire la pensia de întreținere date spre execuție doar în 26,4% debitorii achită cu regularitate pensia de întreținere, în 35,9% achitările sunt neregulate și în 37,7% deloc nu se achită pensie de întreținere.

Cauzele de neachitare a pensiei de întreținere a copiilor sunt: 28,4% sunt în imposibilitatea de-a achita, 23,2%  din cauza formării unei noi familii, 29% nedorința de-a achita și în 16,1% din situații părintele în custodia căruia copilul a rămas nu a solicitat pensie de întreținere.

Majoritatea măsurilor de sancționare a debitorilor care nu-și onorează obligațiunea de a achita pensie de întreținere sunt apreciate drept ineficiente.

Dna președinte Elena Damaschin, a Centrul de Promovare a Medierii "PROMEDIERE" a accentuat importanța serviciilor de mediere în rezolvarea conflictelor familiale, în special la etapa pre divorț. S-a menționat existența unor dificultăți în funcționarea serviciilor de mediere: lipsa finanțării,  gradul scăzut de informare a populației.

Dl președinte Roman Talmaci, Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești a menționat că din an în an crește numărul de dosare date în executare pentru achitarea pensiei de întreținere a copiilor, eficiența scăzută a mecanismelor existente de executare a pensiilorde întreținere a copiilor, necesitatea întreprinderii unor măsuri pentru executarea silită, garantată de stat. Totodată s-a accentuat că prin ședințe de conciliere a foștilor soți în fața executorului judecătoresc în circa în 40% aceștia găsesc  soluții pentru rezolvarea problemei de achitare a pensiei de întreținere a copiilor.

Dl Igor Chișca consultant superior la Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei a atras atenția că în condițiile descentralizării un rol important în acest aspect îi revine administrației publice locale.

În baza rezultatelor studiului a fost propus un set de recomandări: măsuri legislative pentru a încuraja plata voluntară a debitorilor (reduceri de impozite și alte beneficii); revizuirea modalităților de stabilire a pensiei de întreținere a copiilor în funcție de situația social-economică a debitorilor (angajarea în câmpul muncii); crearea unor programe de asistență pentru părinții care nu sunt susținuți de către foștii soți în procesul de creștere și educare a copiilor; revederea modalităților de sancționare a debitorilor care nu-și onorează obligația de a contribui la  întreținerea copiilor (privarea de permis, licențe de activitate etc.); acțiuni în domeniul încadrării în câmpul muncii a debitorilor.

20160513 101051

 

20160513 110433 apa                                 

20160513 101124 

 

20160513 105343 2 20160513 104408 2

 

 

            Chișinău, 06 aprilie 2016 –Centrul de Cercetări Demografice, în parteneriat cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, a lansat Indicele de Îmbătrânire Activă în Republica Moldova.

Indicele de Îmbătrânire Activă este un indicator care măsoară situația actuală a populației în vârstă de 55 de ani și peste în țările Uniunii Europene. Moldova este una din printre primele țări din afara UE care a elaborat acest Indice.

            Rezultatele studiului demonstrează că îmbătrânirea activă și în condiții sănătoase este inaccesibilă pentru mai bine de 70% din populația în vârstă de 55 ani și peste din Republica Moldova. Indicele de Îmbătrânire Activă acumulează doar 27,1 puncte, fiind la o distanță de 7 puncte față de media țărilor UE (33,9 puncte), precum și de două ori mai mic în raport cu obiectivul-țintă de 57,5 puncte pus în fața tuturor țărilor.

            Țara prezintă restanțe semnificative la toate domeniile Indicelui de Îmbătrânire Activă și componentele acestuia. Astfel, Moldova înregistrează cea mai mică rată de ocupare pentru populație de vârstă pre-pensionară 55-59/60-64 ani (49% și respectiv 27,6%), media țărilor UE fiind de 62,2% și respectiv 31,5%.

            Doar 1 din 10 persoane în vârstă participă activ și se implică în viața socială. Fiecare a doua persoană vârstnică este privată de posibilitatea de a avea o viață independentă, sănătoasă și în siguranță, pe când în țările UE în astfel de situație se află doar 1/3 din vârstnici.

            Moldova are o capacitate foarte redusă pentru îmbătrânirea activă, cât și un mediu nefavorabil pentru aceasta. Una din cauze este speranța de viață mică a populaţiei în comparație cu țările UE (practic cu zece ani mai mică). Printre alți factori se enumeră nivelul scăzut de studii și bunăstare mintală a populației în vârstă (51,1% și respectiv 62%), nivelul redus al conexiunii sociale a acestei categorii de populație (32,2%) spre deosebire de vârstnicii din țările UE (49%). Vârstnicii din Republica au deprinderi limitate în utilizarea tehnologiilor informaționale (2,9% comparativ cu 40,8% media înregistrată pentru țările UE) și de învățare continuă pe parcursul întregii vieți (0,3% comparativ cu 4,5% în țările UE).

            Diferențe semnificative aleIndicelui de Îmbătrânire Activă și componentele sale se înregistrează și între femei și bărbați. Femeile în vârstă sunt mult mai dezavantajate, spre deosebire de bărbați, și se confruntă mai intens cu vulnerabilitatea materială, financiară și fizică. Indicele de Îmbătrânire Activă pentru femei constituie doar 25,7 puncte, pe când pentru bărbați 29,2 puncte.

            Prezentând rezultatele analizei, Mariana Buciuceanu-Vrabie, cercetătoare științifică, coordonatoare al Centrului de Cercetări Demografice, a constatat că barierele pentru o îmbătrânire activă își au rădăcinile în slaba funcționare a tuturor sferelor vieții sociale care nu asigură un nivel decent de trai, oportunități de participare și integrare pe piața muncii și în societate, securitate personală, precum și starea de sănătate precară a populației. “În țările cu cel mai înalt punctaj, precum Suedia (44,9), Danemarca (40,3), Olanda (40,0), Marea Britanie (39,7) și Finlanda (39,0) implicarea persoanelor în vârstă în câmpul muncii este la un nivel foarte înalt. Totodată, vârstnicii din aceste țări participă mult mai activ în viața socială prin activități de voluntariat, în medie peste 17%, implicare politică - 31,4%. 8 din 10 persoane în vârstă au un suport material, financiar și medical ridicat fiindu-le asigurată viața independentă, sănătoasă și în siguranță”, a subliniat autoarea studiului.

            În baza rezultatelor studiului au fost propuse un set de recomandări cu accent prioritar pe trei domenii: (1) sănătate, prin acțiuni orientate spre profilaxia bolilor și asigurarea cu servicii de calitate, accesibile și echitabile; (2) participare prin asigurarea integrării în câmpul muncii a persoanelor în vârstă, elaborarea unor condiții de pensionare flexibile care să permită persoanei să rămână o perioadă mai lungă în activitate, cu normă întreagă sau parțială de lucru, promovarea și încurajarea participării persoanelor în vârstă în viața comunitară, activitățile de participare comunitară și voluntariat, dezvoltarea oportunităților de învățare continuă; (3) securitatea prin sporirea siguranței mediului de trai, inclusiv adaptat necesităților vârstnicilor (infrastructură, transporturi, clădiri, etc.), prevenirea violenței, abuzului și discriminării persoanelor în vârstă. 

            În cadrul discuțiilor publice pe marginea acestor recomandări, Viceministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Anastasia Oceretnîi a declarat că Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei are ca prioritate îmbunătățirea situației sociale pentru toată populaţia, inclusiv vîrstnicii. Integrarea şi participarea celor mai în vîrstă în viaţa socio-economică şi culturală a societăţii, consolidarea solidarităţii între generaţii este condiţia de echilibru între societate, economie şi transformările demografice. În acest scop a fost aprobat Programul pentru integrarea problemelor îmbătrînirii în politici și Planul de acţiuni privind implementarea Foii de parcurs în perioada anilor 2014-2016. Se elaborează proiectul Strategiei de ocupare a forței de muncă pentru perioada 2016-2020, care va prevedea mai multe acțiuni ce ar ajuta vîrstnicii să se mențină în cîmpul muncii sau sa se angajeze. Ministerul a inițiat cu suportul UNFPA procesul de evaluare a implementării Planului pentru integrarea problemelor îmbătrânirii în politici. În conformitate cu rezultatele evaluării vor fi înaintate propuneri de acțiuni pentru Planul (2017-2019), care să răspundă la necesitățile vîrstnicilor. A fost elaborată metodologia-cadru cu instrumente şi tehnici de integrarea îmbătrînirii în politici sectoriale.

            În același context, Natalia Cojohari, Reprezentanta adjunct a UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, în Republica Moldova a declarat că îmbătrânirea nu mai poate fi considerată drept un domeniu ce ține doar de sistemului de pensii și protecție socială, fiind necesară adoptarea unei abordări proactive, astfel încât fenomenul rapid al îmbătrânirii să devină responsabilitatea tuturor. „Moldova este una din cele mai tinere țări din Europa, care îmbătrânește cel mai rapid. UNFPA va continua să susțină Guvernul Republicii Moldova în a face față dinamicii demografice existente prin schimbul de bune practici cu alte țări care trec prin procese similare, precum și prin susținerea îmbătrânirii active și solidarității între generații”, a evidențiat Reprezentanta adjunct a UNFPA.

 

lansarea IIA

LansareaIIA

Lansarea-IIA 

Яндекс.Метрика