Chișinău, 29 mai 2018Centrul de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice, a organizat lansarea studiului, Alegerea profesiei și aspirațiile tinerilor privind învățământul superior din Republica Moldova.

În cuvânt de salut, Directorul INCE, membru-corespondent Alexandru Stratan a menționat că acest studiul a fost realizat în cadrul Observatorului de Competențe axat pe Tineri, al cărui scop este de a oferi informații și soluții inovatoare ce ar facilita integrarea tinerilor în câmpul muncii.

Autorii studiului Elena Carcea și Elena Hrusciov, prezentând rezultatele studiului au relatat că în prezent tinerii acordă o importanță majoră studiilor superioare. În opinia studenților, studiile superioare le oferă posibilități sporite de autorealizare și integrare socioprofesională, contribuie la formarea abilităților de studiere continuă și acces mai mare la posturi de muncă mai plătite.

Conform percepțiilor tinerilor printre cele ”mai bune profesii” sunt: programator, economist, manager-antreprenor, jurist. În alegerea specialității/profesiei tinerii mai mult se bazează pe dorințele și abilitățile proprii și mai puțin de gradul de solicitare a profesiei pe piața forței de muncă.

Printre cele mai importante surse de informare utilizate de către tineri atunci când și-au ales specialitatea au fost menționate: site-urile universităților și alte surse din internet. Școală și centrele de ghidare în carieră au avut un rol mai mic în orientarea tinerilor în procesul de alegere a specialității.

Circa două treimi din studenții intervievați aspiră la o carieră profesională în domeniul specialității pe care o studiază. Totodată, o pondere foarte înaltă a studenților au intenția/ar dori să muncească în perioada studiilor − circa 81% atât din motive materiale, cât și pentru a forma unele competențe/experiențe, ceea ce prezintă o provocare pentru instituțiile superioare atât din punctul de vedere al însușitei studenților, cât și al probabilității înalte de retragere de la studii.

Olga Gagauz, coordonatorul studiului, vicedirector al INCE a menționat că pe piața forței de muncă există o discordanță semnificativă între cerere și ofertă pe specialități. Astfel, un obiectiv important în pregătirea cadrelor prezintă racordarea specialităților cu necesitățile economiei naționale.

Angela Timuș, dr. în economie, conferențiar universitar, a accentuat importanța ghidării în carieră în cadrul școlii, iar pentru facilitarea alegerii viitoarei profesii este necesar să se implice cadrele didactice în comun cu angajatorii pentru a pune în comparație vocația și abilitățile elevului cu viitoarele competențe și abilități solicitate de angajatori.

Victoria Cociug,dr. în economie, conferențiar universitar, a evidențiat că problema formării unor cadre calificate care au obținut cunoștințe, competențe și abilități este una sistemică, prin implicarea plenară a liceelor, universităților și mediului de afaceri în acest proces. Succesul este realizabil când întreprinderile și organizațiile în comun cu universitățile se vor implică în pregătirea studenților prin modalități diferite (ore facultative, recrutarea la practica, implicarea în proiecte ș.a.) contribuind la formarea abilităților specifice.

Ștefan Calancea, director adjunct ANOFM a subliniat că în pofida faptului că programul școlar prevede ghidarea în carieră, oricum elevii încă nu sunt informați la nivelul necesar. Circa 60 la sută din persoanele care își caută un loc de muncă sunt fără o specialitate, dar și cei care dețin studii superioare nu fac față cerințelor angajatorilor.

Radu Mereniuc lector UTM a relatat despre experiența UTM în atragerea angajatorilor în procesul de predare pentru a dezvolta și apropia competențele absolvenților la solicitările angajatorilor.

Gheorghe Șușu, directorul Centrului Universitar de Ghidare și Consiliere în Carieră din cadrul Universității Agrare din Moldova a subliniat faptul căproblema Republicii Moldova mai constă și în ofertele salariale mici, din această cauză angajarea ulterioară a tinerilor specialiști conform profesiei deținute devine complicată. Partenerii de peste hotare (sunt foarte multe oferte din România) atrag cei mai buni studenți pentru că îi motivează cu salarii mai mari și condiții de muncă decente.

Participanții la eveniment au constatat că rezultatele studiului sunt foarte sugestive pentru mediul universitar și, în același timp, denotă realitatea sistemului de educație din Republica Moldova. Racordarea procesului de pregătire a cadrelor la cerințele pieței muncii necesită eforturi comune ale tuturor actorilor sociali, precum și dedicație și atitudine responsabilă a tinerilor pe parcursul studiilor.

Pentru mai multe informații:

Liliana Cușnir, Centrul de Cercetări Demografice, mob.: 069065559; E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Accesează raportul aici.

 

alegerea profesiei pe piata fortei de munca5     alegerea profesiei pe piata fortei de munca2

 

alegerea profesiei pe piata fortei de munca3     alegerea profesiei pe piata fortei de munca1

  

 

Chișinău, 15 mai 2018Centrul de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice, a organizat lansarea de carte „ASIGURAREA CU PENSIE DE ÎNTREȚINERE A COPIILOR CU PĂRINȚI DIVORȚAȚI”, autori: Inga Chistruga-Sînchevici și Roman Talmaci. În cadrul evenimentului au fost prezentate unele rezultatele ale studiului care arată că numărul dosarelor ce presupun stabilirea pensiei de întreținere a copilului reprezintă 75% din totalul dosarelor de desfacere a căsătoriei ce implică copii minori și în mai puțin de un sfert din cazuri, debitorii achită pensie de întreținere a copiilor cu regularitate.

Vorbind despre carte , Inga Chistruga-Sînchevici cercetător științific al Centrului de Cercetări Demografice, a subliniat că legislația Republicii Moldova îi obligă pe părinți să poarte răspundere pentru dezvoltarea fizică, intelectuală şi spirituală a copiilor, și sunt obligaţi să-şi întreţină copiii minori şi copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material. Însă realitatea actuală ne oferă o multutudine de situații de neglijare a copiilor după divorțul părinților care pe lângă carențele afective trăite se mai confruntă și cu lipsa mijloacelor financiare suficiente pentru un trai decent.

Datele studiului sunt în acord cu informațiile obținute de la executorii judecătorești din țară. Astfel, din totalul celor 22709 de dosare cu privire la pensia de întreținere date spre execuție doar în 26,4% debitorii achită cu regularitate pensia de întreținere, în 35,9% achitările sunt neregulate și în 37,7% deloc nu se achită pensie de întreținere. Din cauza lipsei locurilor de muncă, salariilor decente, dar și al altor probleme de ordin personal, debitorii nu întotdeauna reușesc să-și onoreze responsabilitatea de a participa la întreținerea copiilor.

Cauzele de neachitare a pensiei de întreținere în concepția respondentelor sunt: 28,4% sunt în imposibilitatea de-a achita, 23,2% din cauza formării unei noi familii, 29% nedorința de-a achita și în 16,1% din situații părintele în custodia căruia copilul a rămas nu a solicitat pensie de întreținere.

Sumele pensiilor alimentare de care beneficiază părinții cu copii divorțați în majoritatea situațiilor sunt foarte modeste. În corespundere cu datele studiului cantitativ în 24,6% din situații suma pensiei de întreținere a fost stabilită în funcție de salariul/veniturile fostului soț/fostei soții și tot în aceeași proporție în baza înțelegerii dintre foștii soți, în 22,6% în dependență de minimul de existență, și în 9% în funcție de necesitățile copilului.

Majoritatea măsurilor de sancționare a debitorilor care nu-și onorează obligațiunea de a achita pensie de întreținere sunt apreciate drept ineficiente.

Dl președinte Roman Talmaci, Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, coautorul cărții a menționat că din an în an crește numărul de dosare date în executare pentru achitarea pensiei de întreținere a copiilor, eficiența scăzută a mecanismelor existente de executare a pensiilor de întreținere a copiilor, necesitatea întreprinderii unor măsuri pentru executarea silită, garantată de stat. Totodată s-a accentuat că prin ședințe de conciliere a foștilor soți în fața executorului judecătoresc în circa în 40% aceștia găsesc soluții pentru rezolvarea problemei de achitare a pensiei de întreținere a copiilor.

Elena Belei, secretar de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a menționat despre importanța tematicii cărții deoarece în Republica Moldova se lucrează mult la acest aspect însă după cum se ilustrează în studiul dat mai este necesar de muncit.

Pentru mai multe informații:

Liliana Cușnir, Centrul de Cercetări Demografice, mob.: 069065559; E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

 

eveniment asigurare cu pensie     eveniment asigurare cu pensie 1

 

eveniment asigurare cu pensie 2

 

eveniment asigurare cu pensie 3

 

eveniment asigurare cu pensie 4

 

Chișinău, 19 decembrie 2017 – Centrul de Cercetări Demografice în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, au lansat „Indicele Integral Teritorial de Securitate Demografică:”. Acesta prezintă situația demografică a raioanelor țării în plan comparativ, fiind examinate patru aspecte cheie: tendințele demografice, sănătatea populației, siguranța socială și ocuparea forței de muncă.

Potrivit IITSD, cea mai bună situație demografică în ultimii doi ani se atestă în municipiul Chișinău, care a acumulat 70,2 puncte în 2014 și 69,2 în 2016. Cea mai rea situație s-a înregistrat în raionul Dondușeni – 45,5 de puncte în 2014 și în raionul Șoldănești – 43,5 în 2015 și 45,8 de puncte în 2016.  În general, în ultimii doi ani s-a observat o îmbunătățire relativă a Indicelui de securitate demografică în mai mult de jumătate din raioanele țării, dar există un decalaj foarte mare între raioane.

„Este îmbucurător faptul că deja multe strategii și planuri de dezvoltare națională, regională și comunitară includ și un compartiment dedicat tendințelor demografice care vor influența țara, regiunea sau comunitatea. Calcularea Indicelui Integral Teritorial de Securitate Demografică  a fost importantă pentru monitorizarea și evaluarea politicilor socioeconomice și demografice la nivel teritorial de către autoritățile publice centrale și locale, totodată oferind suport pentru noile inițiative”,  a menționat  Anastasia Oceretnîi, Secretar de Stat, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

“Republica Moldova este în curs de elaborare a unei noi strategii de dezvoltare a țării până în anul 2030. Indicatorul de Securitate Demografică va ajuta autorii de politici să înțeleagă mai bine contextul demografic al fiecărui raion în parte și să elaboreze politici bazate pe dovezi, pentru a răspunde provocărilor demografice ale țării”, a spus Rita Columbia, Reprezentanta UNFPA în Moldova.

În domeniul demografic în anul 2016, indicatorul oscilează de la un raion la altul de la 67,5 până la 37,2 puncte, fapt determinat în mare parte de sporul natural și migrațional și mai puțin de numărul de nașteri, deoarece rata totală de fertilitate rămâne neschimbată. Spre exemplu, situația demografică în Ștefan-Vodă s-a îmbunătățit cu nouă poziții, datorită creșterii sporului natural (diferența dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților în perioada de referință) și reducerii  migrației,  iar rata totală de fertilitate a crescut cu 0,1 puncte.

În domeniul sănătății, indicatorul oscilează în limitele de 66,2-45,3 puncte, diferența dintre valoarea maximă și minimă fiind cea mai mică în comparație cu alte aspecte analizate, adică starea sănătății populației se menține în linii mari la același nivel în toate raioanele. În 18 unități teritorial-administrative situația la capitolul sănătate s-a îmbunătățit puțin, dar oricum a rămas nesatisfăcătoare.

Indicatorul social oscilează în limitele de la 91,4-55,7 puncte, în acest domeniu fiind înregistrată cea mai mare diferență dintre raioane. În anul 2016 comparativ cu 2014, în plan social, situația s-a îmbunătățit în 12 raioane (Drochia, Râșcani, Soroca, Ungheni, UTA Găgăuzia, Strășeni, Orhei, Criuleni, Sângerei, Șoldănești, Călărași și Telenești).

În domeniul ocupațional, limitele variază între 53,6-24,2 puncte, ceea ce înseamnă că doar jumătate sau a patra parte din potențialul de muncă al țării este valorificat.  În anul 2016 s-au creat doar cca 50 mii de locuri de muncă noi, cu 43% mai puțin față de anul 2014. Doar în mun. Chișinău se menține o situație stabilă, înregistrând 53% din totalul locurilor de muncă nou create în anul 2016.

Potrivit autorilor IITSD, în R. Moldova există un decalaj semnificativ în dezvoltarea socioeconomică și demografică a unităților administrativ-teritoriale.

Lipsa oportunităților de angajare în câmpul muncii, salariile mici și gradul scăzut de siguranță socială corelează cu sporul migrațional negativ, contribuind la agravarea situației demografice, depopularea și aprofundarea procesului de îmbătrânire demografică”, a menționat Olga Gagauz, autoarea studiului.

În aceste condiții, promovarea unei strategii de dezvoltare teritorială axată pe dezvoltarea echilibrată a regiunilor și creșterea standardelor de viață a populației constituie o direcție prioritară a politicilor de stat.

NOTĂ:

Pentru mai multe informații:

 

Liliana Cușnir, Centrul de Cercetări Demografice, mob.: 069065559; E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

 

La 22 februarie 2017 Centrul de Cercetări Demografice, în parteneriat cu UNFPA, Fondul ONU pentru Populație în Republica Moldova, a lansat Barometrul Demografic Cum corelăm dezvoltarea economică cu cea demografică sau ce este dividendul demografic?

Prezentând rezultatele studiului, Tatiana Tabac, cercetător științific din cadrul Centrului de Cercetări Demografice a declarat că dividendul demografic în Republica Moldova este puțin valorificat. Rata de ocupare a populației este foarte scăzută și constituie doar 40%. Circa 27% din tineri cu vârsta între 15-29 de ani nu sunt încadrați nici pe piața muncii, nici în educație, acest indicator fiind de două ori mai mare decât media în UE. Fluxurile emigraționale sunt în continuare mari. Migrația în masă a redus din volumul și perioada dividendului demografic. 

Rita Columbia, Reprezentantă UNFPA în Republica Moldova a declarat că “Pentru a valorifica dividendul demografic, Guvernul, societatea civilă și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, alături de UNFPA, să acorde prioritate investițiilor în tineri, sănătatea acestora, inclusiv și sănătatea sexuală și reproductivă, educația și angajarea lor în câmpul muncii. De asemenea, valorificarea dividendului demografic ar trebuie să stea la baza revizuirii Strategiei “Moldova 2020”, care este cadrul de implementare al Acordului de Asociere cu UE și atingere a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”. 

Olga Gagauz, Vicedirector al INCE a precizat că scopul barometrului este să aducă dovezi că chiar dacă Republica Moldova înregistrează scăderea numărului populației, structura pe vârste a populației în prezent și în următoarele două decenii este favorabilă și poate facilita creșterea economică. Numărul și proporția populației în vârsta aptă de muncă în totalul populației depășește 55%, astfel sunt necesare măsuri de valorificare a acestui potențial.

           

La 22 septembrie a fost lansat Policy Paper „Indicele Integral Teritorial de Securitate Demografică” care ne oferă o imagine de ansamblu și în profil administrativ-teritorial cu privire la securitatea demografică. Indicele este construit în bază a patru blocuri: dezvoltarea demografică, sănătatea populației, siguranța socială și condițiile pe piața forței de muncă.

Olga Găgăuz prezentând indicele a declarat că IITSD demonstrează un decalaj semnificativ în dezvoltarea socioeconomică și demografică a unităților administrativ-teritoriale. Lipsa oportunităților de angajare în câmpul muncii, salariile mici și gradul scăzut de siguranță socială corelează cu sporul migrațional negativ, contribuind la agravarea situației demografice, depopularea și aprofundarea procesului de îmbătrânire demografică. În condițiile actuale promovarea unei strategii de dezvoltare teritorială axată pe dezvoltarea echilibrată a regiunilor și creșterea standardelor de viață a populației prezintă o direcție prioritară a politicilor de stat.

Anastasia Oceretnîi, viceministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei a declarat că monitorizarea continue a securității demografice este foarte necesară, prezentând un suport în elaborarea politicilor bazate pe evidențe ca să atingem scopul de-a asigura populația țării cu un trai mai bun. Autoritățile Publice Locale pot folosi aceste date pentru a veni cu strategii de dezvoltare  la nivel local.

Eduard Mihalaș, Analist de Programe Populație & Dezvoltare și Gender, UNFPA, Fondul ONU pentru Populație a subliniat că UNFPA Moldova va oferi suport Guvernului Moldovei pentru o regândire a politicilor demografice, inclusiv în reducerea discrepanțelor teritoriale, astfel încât acestea să fie fundamentate pe drepturile omului, dovezi și experiența internațională, pentru a răspunde la scăderea rapidă a populației, speranței de viață joasă, îmbătrânirii demografice și a migrației forței de muncă. 

indicele integral teritorial 

indicele integral teritorial2

La 11 iulie 2016, cu ocazia Zilei Mondiale a Populației Centrul de Cercetări Demografice al INCE în parteneriat cu fondul ONU pentru Populație în Republica Moldova, a lansat Barometrul Demografic ”Impactul crizelor economice asupra proceselor demografice.” Evenimentul a întrunit la masa de discuții reprezentanți ai mediului academic, organelor de resort, societății civile, organizațiilor internaționale și mass mediei.

Autorii Barometrului: Olga Gagauz, Olga Penina și Tatiana Tabac au relatat despre consecințele crizelor socioeconomice asupra fertilității, mortalității și migrației. S-a menționat că dificultățile economice și incertitudinile pe piața forței de muncă din anii 1994-2014 în Moldova au provocat modificarea comportamentului reproductiv al familiilor, mai ales al celor tinere. Astfel, conform calculelor Centrului de Cercetări Demografice rata totală de fertilitate în Moldova s-a redus până la 1.6 copii per femeie de vârsta fertilă, ceea ce este sub rata de înlocuire a populației de 2.1. Un alt efect al crizelor economice a fost creșterea ratei mortalității în anii 1990-2014 cu 44% la bărbați și 30% la femei. Speranța de viață la naștere în Republica Moldova constituie 65,0 ani pentru bărbați și 73,4 ani pentru femei, fiind, cu 7.4 și, respectiv, 6.7 ani mai scăzută decât în alte țări ale Uniunii Europene. În același timp, crizele financiare și economice din ultimul deceniu au provocat creșterea numărului de emigranți, în special al tinerilor. Numărul moldovenilor care emigrează pe o perioadă de lungă durată (mai mult de 12 luni) oscilează în limitele 45-50 mii persoane pe an.

Rita Columbia, Reprezentanta UNFPA în Republica Moldova a subliniat că în Moldova, dar și în alte țări Europene, crizele economice au un efect direct asupra dinamicii populației. Conform datelor UNFPA, fetele adolescente din întreaga lume, se confruntă cu mai multe provocări decât băieții.“Investițiile în sănătate, inclusiv în sănătate sexuală și reproductivă și educația tinerilor vor contribui la împuternicirea acestora de a-și realiza drepturile, contribuind astfel la creșterea economică”.

Stela Grigoraș, Ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei a declarat că datele prezentate de Centrul de Cercetări Demografic sunt apreciate și sunt utilizate la crearea noilor strategii. Ar  fi binevenită și implicarea altor ministere la redresarea situației tinerilor din țara noastră.

În baza rezultatelor Barometrului Demografic au fost propuse un set de recomandări ce țin de diminuarea impactului crizelor economice asupra dinamicii populației în Moldova, printre care a fost subliniată îmbunătățirea situației socioeconomice și investiții în tineri.

Barometrul demografic poate fi accesat aici.

Pe data de 08.06.2016, în cadrul emisiunii “Spațiul public”, realizată de Tatiana Fișer la Radio Moldova, au fost prezentate rezultatele studiului sociologic “Asigurarea cu pensie de întreținere a copiilor cu părinți divorțați/separați” de către către cercetătorii științifici ai Centrului Cercetări Demografice al INCE, Inga Chistruga Sîncheevici și Natalia Bargan. Pentru detalii accesați aici.

Яндекс.Метрика