СНПЧ А7 Омск, обзоры принтеров и МФУ

 

    Chișinău, 22 decembrie 2015 – Centrul de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice al AȘM, în parteneriat cu UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, a lansat policy paper-ul “Speranța de viață sănătoasă – indicatorul integral al sănătății populației” care arată că speranța de viață la naștere în Republica Moldova este cu circa zece ani mai mică decât media în țările UE, iar speranța de viață sănătoasă este cu trei ani mai mică decât în România și cu 10 ani mai mică decât în Italia, Spania și Franța.

 Diferențe semnificative în speranța de viață sănătoasă se înregistrează pe sexe. Astfel, bărbații în vârstă de 15-19 ani au speranța de viață de 54,1 ani, dintre care doar 47 de ani într-o formă de sănătate bună. Pe de altă parte, femeile au speranța de viață mai mare – 62 de ani, însă pierd mai mulţi ani în stare rea/foarte rea de sănătate, proporţia timpului petrecut în stare bună de sănătate constituind doar 82%.

 Oamenii de la sate trăiesc mai puțin și au speranța de viață sănătoasă mai mică decât cei din orașe. Speranța de viață în grupul de vârstă 15-19 ani în orașe a constituit 60,7 ani, din care doar 51,3 ani într-o formă bună de sănătate. Această discrepanță crește în mediul rural, unde speranța de viață este de 56,6 ani, din care doar 47,6 ani reprezintă speranța de viață sănătoasă.

 Prezentând rezultatele analizei, Olga Gagauz, Șefa Centrului de Cercetări Demografice, a constatat, că țările care înregistrează valori înalte ale speranţei de viaţă la naștere au și speranța de viață mai înaltă, ceea ce dovedește că odată cu creșterea speranţei de viaţă la naștere are loc comprimarea bolilor la vârstele înaintate. Studiul mai arată că majoritatea țărilor europene au obținut progrese semnificative în creșterea speranței de viață sănătoasă datorită combaterii bolilor cardiovasculare, care prezintă una din cauzele principale ale mortalității populației în UE, inclusiv și în Republica Moldova.

 În condiţiile nivelului scăzut de trai al populaţiei, statisticile internaţionale arată ponderea mare a cheltuielilor pentru sănătate plătite personal din buzunar (out-of-pocket) de către cetăţenii Republicii Moldova este de circa 45% din totalul cheltuielilor pentru sănătate. Acestea depășesc cheltuielile din buzunar înregistrate în Europa și Uniunea Europeană practic de 4 ori, precum și din majoritatea ţărilor de referinţă, cu excepţia Georgiei, unde astfel de cheltuieli prezintă 62% în total. Un sfert din totalul populaţiei rămâne în afara asigurării obligatorii de asistenţă medicală, principalul motiv fiind neangajarea în câmpul muncii, munca informală și imposibilitatea achitării personale a costului pentru poliţa de asigurare, ceea ce prezintă o barieră în accesibilitatea serviciilor medicale.

 În acest context, Eduard Mihalaș, Analist de Programe Populație & Dezvoltare și Gender, UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, a subliniat că investițiile în dezvoltarea umană și în sistemul de sănătate trebuie să fie o prioritate pentru orice țară, iar dovezile care sunt oferite de către cercetări trebuie să ajute factorii de decizie în promovarea politicilor axate pe calitatea vieții, în special a persoanelor din grupuri vulnerabile.

 În baza rezultatelor studiului a fost propus un set de recomandări, având drept scop îmbunătățirea politicilor din domeniul sănătății populației, în special ce țin de (1) creșterea accesibilității serviciilor medicale de calitate pentru păturile social vulnerabile; (2) reducerea disparităților în mortalitatea și morbiditatea între diferite grupuri sociodemografice; (3) creșterea funcționalității poliței de asigurări medicale și reducerea cheltuielilor personale; (4) combaterea bolilor cardiovasculare prim promovarea sănătății și educației pentru sănătate și (5) creșterea investițiilor pentru îmbunătățirea stării de sănătate printr-o abordare multisectorială, inclusiv alocarea suplimentară de resurse pentru educație, condițiile de muncă, locuințe şi sectorul de sănătate

 Policy paper-ul “Speranța de viață sănătoasă – indicatorul integraș al sănătății populației” a fost elaborat de Centrul de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice al AȘM, în parteneriat cu UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, având drept scop informarea factorilor de decizie asupra priorităților de politici în domeniul populației și dezvoltării.

 

 

 

Яндекс.Метрика